Potrivit ultimelor estimari ale Directiei Silvice Arges, la nivel de judet au fost taiate la ras peste 2.500 ha de padure. Zonele cele mai afectate sunt: Calinesti, Topoloveni, Leordeni si Dobresti (in sud) si Rucar, Arefu, Dambovicioara, Berevoiesti si Aninoasa (in nordul judetului).

Pe de alta parte, si balastierele au produs ruperea sau chiar prabusirea unor poduri si podete. Nici calitatea indoielnica a digurilor unor acumulari de ape sau cele de regularizare a cursurilor unor rauri si parauri nu a creat mai putine probleme.

Afaceri de milioane de euro ale unor primari, consilieri si ale anturajului acestora

Zonele cele mai afectate, in Arges, de taierile masive de masa lemnoasa sunt, in sudul judetului, Calinesti, Leordeni, Topoloveni si Dobresti, suprafata totala defrisata fiind in jur de 1.000 ha de padure. Lemnul taiat are cel putin doua destinatii: fie este vandut in judetele din sudul tarii sarace in paduri, cum ar fi Olt, Dolj, Giurgiu, Ialomita si chiar Calarasi, fie este transformat, prin prelucrare, in cherestea de zecile de gatere existente aproape in fiecare localitate, mai ales din nordul judetului. Proprietarii gaterelor sunt tocmai cei care ar trebui sa poarte grija padurilor, adica primarii, consilierii locali sau familiile acestora si cei din anturajul lor. Primarii PSD din comunele Calinesti (Nicolae Gavrilescu) si Leordeni (Marian Ibric) detin fiecare cate un gater. La fel si fostul primar de la Dobresti. Nici primarul PD al comunei Rucar, Dumitru Ghica, stapanul ilegal al catorva munti, nu s-a lasat si si-a "tras" cel putin un gater, pe care il stapaneste de vreo 4-5 ani. La fel si primarul comunei Podul Dambovitei, Dumitru Secareanu. Si primarul comunei Bughea de Sus, Nicolae Pepenel (PSD), detine, in asociere cu preotul din comuna si cu o rubedenie, un gater care "duduie" pana tarziu in noapte. La fel de "orientat" a fost si primarul comunei Berevoiesti, Fanel Gigi Proca (adoptat de PNL de la PNG). El are un SRL (SC "Mihaita si Feldioara") care are ca obiect de activitate tocmai taierile de masa lemnoasa din padurile din jurul Berevoiestiului, fiind chiar cercetat de Politia Campulung pentru taierea ilegala a peste 100 de arbori. Abuz pentru care a fost si sanctionat cu 50 milioane de lei amenda de catre Garda de Mediu. Activitate pe care o desfasoara cu mana de lucru a rudarilor din zona sau cu cei care solicita primariei ajutor social. Si, desigur, lista poate continua, cu primarul comunei Dragoslavele, dar si cu patronul de la SC "Sylva Grup", Nicolae Ivanescu, "omul" lui Nicolae Vacaroiu si Constantin Nicolescu, Ivanescu detinand un gater la Malureni. Rumegusul si resturile de masa lemnoasa rezultate din prelucrarea bustenilor cu gaterele au colmatat cursul unor parauri care, transformate in to-rente, au iesit din albii si au facut prapadul care s-a vazut. Din pacate, au platit nu cei vinovati, ci oameni care n-au avut nici o legatura cu defrisarile.

Balastierele - alte afaceri ale mafiei satelor argesene

O alta afacere extrem de banoasa a multor primari si consilieri locali argeseni o reprezinta balastierele. Nu exista localitate situata pe cursul raurilor ce traverseaza judetul, Raul Doamnei, Argesul sau Dambovita, ai caror primari sau consilieri locali sa nu aiba, pe langa un gater si o balastiera sau doua, situate chiar pe malurile raurilor amintite. Astfel, in comuna Cateasca se afla pe malul raului Arges nu mai putin de 6 (sase) balastiere. Acestea au facut ca, anul trecut, raul Arges sa avarieze podul care il traverseaza. Pod ce face legatura rutiera intre judetele Arges si Dambovita. Acum, numai lucrarile de reparatie costa intre 45 miliarde lei si 65 miliarde lei. Si alte zeci de balastiere sunt amplasate la Podul Dambovitei, la Merisani, Maracineni, Stefanesti, Bradu etc. Exploatarea haotica a acestor balastiere a dus la schimbarea albiei raurilor si paraurilor, la colmatarea cursurilor si la formarea de vartejuri de apa in jurul stalpilor de sustinere a podurilor. Vartejuri care au sapat la baza pilonilor, dislocand piatra din jurul lor si lasandu-i astfel fara sustinere, in voia apelor umflate de ploi si torente. Consecintele? Zeci de poduri avariate sau prabusite si zeci de localitati cu mii de localnici izolati de restul lumii si pagube de sute de miliarde de lei. Peste 250 miliarde de lei numai in Arges. Cu toate acestea, nimeni pana azi nu i-a intrebat pe acesti afaceristi, vinovati de dezastrele inregistrate, nici macar de vreo autorizatie de functionare. Sau despre cum le-au obtinut. Au stiut doar sa-si burduseasca buzunarele cu dolari si euro incasati pe busteni, cherestea si pietrisul raurilor, cheresteaua luand drumul exportului, iar pietrisul - destinatia statiilor de asfaltare a drumurilor, mafia alegandu-se cu banii si oamenii de rand cu pagubele!