Potrivit ultimelor estimari ale Directiei Silvice Arges, la nivel de
judet au fost taiate la ras peste 2.500 ha de padure. Zonele cele mai
afectate sunt: Calinesti, Topoloveni, Leordeni si Dobresti (in sud) si
Rucar, Arefu, Dambovicioara, Berevoiesti si Aninoasa (in nordul
judetului).
Pe de alta parte, si balastierele au produs ruperea
sau chiar prabusirea unor poduri si podete. Nici calitatea indoielnica
a digurilor unor acumulari de ape sau cele de regularizare a cursurilor
unor rauri si parauri nu a creat mai putine probleme.
Afaceri de milioane de euro ale unor primari, consilieri si ale anturajului acestora
Zonele cele mai afectate, in Arges, de taierile masive de masa lemnoasa
sunt, in sudul judetului, Calinesti, Leordeni, Topoloveni si Dobresti,
suprafata totala defrisata fiind in jur de 1.000 ha de padure. Lemnul
taiat are cel putin doua destinatii: fie este vandut in judetele din
sudul tarii sarace in paduri, cum ar fi Olt, Dolj, Giurgiu, Ialomita si
chiar Calarasi, fie este transformat, prin prelucrare, in cherestea de
zecile de gatere existente aproape in fiecare localitate, mai ales din
nordul judetului. Proprietarii gaterelor sunt tocmai cei care ar trebui
sa poarte grija padurilor, adica primarii, consilierii locali sau
familiile acestora si cei din anturajul lor. Primarii PSD din comunele
Calinesti (Nicolae Gavrilescu) si Leordeni (Marian Ibric) detin fiecare
cate un gater. La fel si fostul primar de la Dobresti. Nici primarul PD
al comunei Rucar, Dumitru Ghica, stapanul ilegal al catorva munti, nu
s-a lasat si si-a "tras" cel putin un gater, pe care il stapaneste de
vreo 4-5 ani. La fel si primarul comunei Podul Dambovitei, Dumitru
Secareanu. Si primarul comunei Bughea de Sus, Nicolae Pepenel (PSD),
detine, in asociere cu preotul din comuna si cu o rubedenie, un gater
care "duduie" pana tarziu in noapte. La fel de "orientat" a fost si
primarul comunei Berevoiesti, Fanel Gigi Proca (adoptat de PNL de la
PNG). El are un SRL (SC "Mihaita si Feldioara") care are ca obiect de
activitate tocmai taierile de masa lemnoasa din padurile din jurul
Berevoiestiului, fiind chiar cercetat de Politia Campulung pentru
taierea ilegala a peste 100 de arbori. Abuz pentru care a fost si
sanctionat cu 50 milioane de lei amenda de catre Garda de Mediu.
Activitate pe care o desfasoara cu mana de lucru a rudarilor din zona
sau cu cei care solicita primariei ajutor social. Si, desigur, lista
poate continua, cu primarul comunei Dragoslavele, dar si cu patronul de
la SC "Sylva Grup", Nicolae Ivanescu, "omul" lui Nicolae Vacaroiu si
Constantin Nicolescu, Ivanescu detinand un gater la Malureni. Rumegusul
si resturile de masa lemnoasa rezultate din prelucrarea bustenilor cu
gaterele au colmatat cursul unor parauri care, transformate in
to-rente, au iesit din albii si au facut prapadul care s-a vazut. Din
pacate, au platit nu cei vinovati, ci oameni care n-au avut nici o
legatura cu defrisarile.
Balastierele - alte afaceri ale mafiei satelor argesene
O alta afacere extrem de banoasa a multor primari si consilieri locali
argeseni o reprezinta balastierele. Nu exista localitate situata pe
cursul raurilor ce traverseaza judetul, Raul Doamnei, Argesul sau
Dambovita, ai caror primari sau consilieri locali sa nu aiba, pe langa
un gater si o balastiera sau doua, situate chiar pe malurile raurilor
amintite. Astfel, in comuna Cateasca se afla pe malul raului Arges nu
mai putin de 6 (sase) balastiere. Acestea au facut ca, anul trecut,
raul Arges sa avarieze podul care il traverseaza. Pod ce face legatura
rutiera intre judetele Arges si Dambovita. Acum, numai lucrarile de
reparatie costa intre 45 miliarde lei si 65 miliarde lei. Si alte zeci
de balastiere sunt amplasate la Podul Dambovitei, la Merisani,
Maracineni, Stefanesti, Bradu etc. Exploatarea haotica a acestor
balastiere a dus la schimbarea albiei raurilor si paraurilor, la
colmatarea cursurilor si la formarea de vartejuri de apa in jurul
stalpilor de sustinere a podurilor. Vartejuri care au sapat la baza
pilonilor, dislocand piatra din jurul lor si lasandu-i astfel fara
sustinere, in voia apelor umflate de ploi si torente. Consecintele?
Zeci de poduri avariate sau prabusite si zeci de localitati cu mii de
localnici izolati de restul lumii si pagube de sute de miliarde de lei.
Peste 250 miliarde de lei numai in Arges. Cu toate acestea, nimeni pana
azi nu i-a intrebat pe acesti afaceristi, vinovati de dezastrele
inregistrate, nici macar de vreo autorizatie de functionare. Sau despre
cum le-au obtinut. Au stiut doar sa-si burduseasca buzunarele cu dolari
si euro incasati pe busteni, cherestea si pietrisul raurilor,
cheresteaua luand drumul exportului, iar pietrisul - destinatia
statiilor de asfaltare a drumurilor, mafia alegandu-se cu banii si
oamenii de rand cu pagubele!