În schimb, vicele Lăcău vrea să prindă nişte bani de la europeni, ca să construiască, printre altele, un azil la Râuşor
Dacă întrebi pe vreunul dintre angajaţii Primăriei Berevoeşti unde este primarul Gigi Fănel Proca, afli rapid că şi-a luat concediu. Medical, fireşte, de vreme ce este în perioada de recuperare după atacul cerebral suferit în luna decembrie a anului trecut. Se reface în Grecia, ne informează sătenii de îndată, în timp ce subalternii lui „Toacă” se feresc să dea detalii despre destinaţia luată de şeful lor în urmă cu două săptămâni. De cinci luni, de treburile administrative se ocupă vicele liberal Ion Lăcău, aflat într-o relaţie nu tocmai strălucită cu Fănel Proca, deşi sunt colegi în PNL, după demisia primarului din partidul lui Gigi Becali.

Aparatul pentru exerciţii fizice în birou, semn că „Toacă” nu renunţă

Ce a lăsat „Toacă” în urma sa, la plecare, în urmă cu două săptămâni: dezordine şi scandal, în special, după ce rudarii de la Gămăceşti s-au răsculat împotriva autorităţilor, nemulţumiţi că nu pot ocupa terenurile promise. Marţi, ajungând la faţa locului, am putut vedea urmele împrejmuirilor făcute de etnici, pe câteva suprafeţe, despre care susţineau că le aparţin. Deşi nu aveau acte doveditoare, minoritarilor le-a fost de ajuns o vorbă a primarului, care le-a promis că vor fi puşi în posesie, aşa că au trecut la treabă.


Dincolo de tămbălăul de rigoare, domolit de poliţişti şi jandarmi, deloc surprinzător într-o aşezare cu un număr ridicat de etnici, rudarilor li s-au îmbunătăţit considerabil condiţiile în sat. Li s-a făcut podul şi li se contruieşte o şcoală nouă. Marţi, am dat o tură prin localitatea al cărei primar a rămas, în ciuda stării de sănătate, Gigi Fănel Proca. Cu toate că nu vor să vorbească deschis despre acest subiect, de la cei din Primărie afli că însăşi conducerea judeţului se întreabă de ce primarul reales în vara lui 2008 se încăpăţânează să rămână într-o funcţie solicitantă, în loc să-şi vadă de recuperarea fizică. Nici gând de aşa ceva din partea lui „Toacă”, mărturie fiind un aparat cu ajutorul căruia acesta îşi face exerciţiile zilnice. „Mai mult se dă în spectacol!”, şuşotesc gurile rele în sat, deloc puţine, la câţi a călcat pe coadă „Toacă”, prin afacerile şi atitudinea sa, care i-au dus buhul în Muscel şi în judeţ. În urmă cu două zile, acesta a revenit în ţară, după concediul de două săptămâni petrecut în Grecia, unde a continuat perioada de tratament.


Pentru transportatorii de lemne se asfaltează „centura”

Revenind la cele constatate, în această săptămână, la Berevoeşti, îi înţelegem pe câmpulungenii din zonele mărginaşe ale oraşului când spun că îi invidiază pe locuitorii satelor muscelene. În comuna lui Fănel Proca s-a turnat asfalt, inclusiv pe uliţe, nu doar pe strada principală. S-a mers cu reparaţia până la Gămăceşti, în aşezarea de rromi, în timp ce, la Câmpulung, avem artere în zone centrale ale municipiului unde carosabilul este stricat, iar trotuarele jalnice.


Viceprimarul Ion Lăcău a mers mult mai departe cu planurile pentru localitate şi, în prezent, lucrează la un proiect integrat, care cuprinde şase investiţii. „Valoarea proiectului, deocamdată, nu se ştie. Noi l-am mai avut depus la Târgovişte, pentru fonduri Sapard, dar nu am întrunit numărul minim de puncte. Când au venit să verifice - voiam să turnăm asfalt pe o lungime de 7 kilometri - trebuia să avem o comunitate în zona respectivă, prin urmare, ni l-au respins. L-am refăcut şi am inclus în el alte probleme.”, a afirmat acesta.         


În primul rând, conducerea comunei şi-a pus în cap să rezolve o investiţie importantă, apă-canal, începând de la Primărie, pe o lungime de trei kilometri, cu staţie de epurare, cu tot. Apoi, se va face un covor asfaltic pe o porţiune de 2,2 kilometri, pe un drum care ocoleşte localitatea. „Ca să nu mai băgăm prin comună maşinile grele, cu lemne, le deviem pe „centură”. La valea satului, cum îi spunem noi, amenajăm cum trebuie, cu un pod de fier, pe care vrem să-l refacem.”, ne spunea vicele Lăcău. Drumul respectiv este folosit şi în prezent de transportatori, dar, fiind pietruit, aceştia mai „scapă” cu utilajele pe şoseaua netedă ca-n palmă. „La noi sunt multe firme care exploatează masă lemnoasă şi, dacă le lăsăm pe stradă, pe asfalt, distrug drumurile. Atunci facem o centură asfaltată, pe care s-o folosim numai pentru utilajul greu.”


Din lipsă de fonduri, primăria nouă rămâne cu spatele neterminat

Proiectul integrat mai cuprinde o piaţă comunală, care va funcţiona la 200 de metri distanţă de Primărie, pe un spaţiu amenajat. „O facem după ultimul model. Noi avem piaţă în ziua de marţi, dar vreau s-o schimbăm în cea de sâmbătă şi s-o dezvoltăm. O vom împrejmui, vom face iluminatul, va avea hale, sector de brânzeturi, carne, tot ce-i trebuie.”, a continuat vicele. Noua piaţă se va întinde pe o suprafaţă de 5.000 de metri pătraţi. De comercianţi nu va duce lipsă, zona fiind vestită pentru crescătorii de oi.


În spatele Primăriei se ridică o construcţie impunătoare, la care se lucrează în prezent. Aici va funcţiona noul sediu, al cărui mobilier va fi achiziţionat tot cu fonduri accesate prin proiectul la care ne referim. Vicele Lăcău trage nădejde că, până în luna august, va fi terminat, iar funcţionarii se vor muta cu tot calabalâcul în clădirea cea nouă. Ca toate primăriile construite în Muscel, în ultimii ani, nici cea de la Berevoeşti nu va mai avea nimic din aspectul tradiţional al clădirilor de altădată. Se dotează cu ferestre şi uşi din termopan, iar interioarele sunt proiectate pe gustul şi pretenţiile edililor de la Berevoeşti. În acest an, imobilul se găteşte pe dinăuntru, pe dinafară, cu excepţia spatelui, pentru „făţuirea” căruia nu mai ajung banii, aşa că rămâne de rezolvat în 2010.


Lista cerinţelor incluse în proiectul integrat continuă cu achiziţionarea unui autograder pentru Primărie.


Azil la Râuşor, pentru neajutoraţii din comună

Şi ca tabloul planurilor să fie complet, „cireaşa de pe tort” o reprezintă un azil pentru persoanele aflate în suferinţă, la Râuşor. „Mâine (n.r. miercuri) vine cineva de la o firmă din Piteşti, care ne face proiectul. Cu specialiştii lor, se vor efectua cercetările geo. Ne-a sosit faxul, prin care ni se spune clar că, după data de 15 iunie, începe depunerea proiectelor. Va fi ultimul care se aprobă cu bani europeni”, aşa că este justificată graba celor de la Berevoeşti de a prinde ultimul tren. Azilul pentru bătrâni va fi înfiinţat, susţine vicele, pentru ca administraţia locală să scape de cheltuielile cu însoţitorii personali ai celor cu probleme de sănătate. „Ne roagă bătrânii, care nu mai au pe nimeni, să le facem dosare şi să-i internăm pe undeva. Am zis aşa: de ce să-i ducem în altă parte, când putem să-i internăm aici, la Berevoeşti?! Având terenul, într-o zonă splendidă, am zis să facem azilul în comuna noastră.”, a încheiat acesta. Localnicii vor avea prioritate, dar, dacă vor exista cereri din altă parte, vor fi onorate. Localul a fost gândit să aibă o capacitate de 50-60 de locuri. Acum, lui „Toacă” şi echipei sale nu le mai rămâne decât să prindă banii europenilor, ca să poată pune în practică planurile colegului Lăcău.